Mânia consumatorilor din cauza prețurilor mari și impactul politic: Cum inflația post-pandemică continuă să modeleze politica globală
Deși ne îndepărtăm de vârful inflației post-Covid, prețurile ridicate pentru consumatori rămân o problemă semnificativă pentru guvernele din economiile dezvoltate. Chiar dacă ratele inflației se stabilizează la niveluri apropiate de cele anterioare pandemiei, impactul economic al ultimilor ani continuă să afecteze politic, nemulțumirea consumatorilor față de costurile ridicate ale vieții influențând alegerile și sentimentul public la nivel global. Această furie a devenit o forță de luat în seamă, înclinând balanța alegerilor și creând un mediu dificil pentru guvernanți.
Efectele Persistente ale Inflației asupra Politicii
Deși băncile centrale au reușit în mare parte să reducă inflația, efectul creșterilor abrupte de prețuri pentru necesități precum alimentele, energia și locuințele a lăsat o impresie de durată asupra alegătorilor. Conform lui Robert Ford, profesor de științe politice la Universitatea din Manchester, „Inflația se încheie cu adevărat pentru alegători doar atunci când se obișnuiesc cu noile niveluri de prețuri.” Și acest proces este unul lent. Oamenii își amintesc prețurile anterioare, mai mici, ceea ce duce la un decalaj psihologic în acceptarea noii norme.
Această nemulțumire este evidentă în alegerile recente din economiile avansate. De exemplu, nemulțumirea față de economie a fost un factor cheie în alegerile recente din SUA, contribuind la înfrângerea vicepreședintei Kamala Harris de către Donald Trump. De asemenea, guvernele aflate la conducere în Marea Britanie, Japonia și alte țări s-au confruntat cu reacții negative, deoarece inflația și costurile ridicate ale vieții rămân subiecte prioritare pentru alegători.
Datele Sondajelor Reflectă Nemulțumirea din Economii
Datele din sondaje arată cum provocările economice lăsate de inflație afectează peisajele politice în alegerile viitoare, în special în Germania și Canada. În Germania, unde se pregătește un scrutin anticipat, partidele cu platforme anti-sistem, atât de stânga, cât și de dreapta, câștigă teren. Cu aproape jumătate dintre respondenți îngrijorați că nu-și vor putea menține stilul de viață actual, sprijinul pentru partidele extremiste, precum Alternativa pentru Germania (AfD) și Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), atinge niveluri fără precedent.
În mod similar, în Canada, liderul opoziției, Pierre Poilievre, a exploatat criza costului vieții, criticându-l pe premierul Justin Trudeau și folosind dificultățile economice drept dovadă a eșecului guvernamental. Deși inflația în Canada a scăzut la aproximativ 1,6%, costurile ridicate ale vieții rămân prioritatea principală pentru canadieni, doar unul din cinci anticipând o îmbunătățire a situației lor financiare în următorul an.
O Problemă Globală: Cum Se Confruntă Economiile cu Dificultățile
În țările OCDE, ratele inflației se apropie în sfârșit de ținta de 2% a băncilor centrale, cu prețurile medii în septembrie 2024 cu aproximativ 30% mai mari decât în decembrie 2019. În ciuda acestei moderări, salariile reale în unele economii abia acum depășesc nivelurile anterioare pandemiei, iar încrederea consumatorilor rămâne sub normele de dinaintea pandemiei.
În Marea Britanie, deși inflația a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii trei ani, criza costului vieții continuă să domine agenda națională. Sondajele indică faptul că 90% dintre britanici consideră încă această criză drept cea mai presantă problemă a țării. Rachel Reeves, cancelarul Laburist, a recunoscut public amploarea problemei și provocarea pe care aceasta o reprezintă pentru gospodării. Salariile reale ar putea fi în creștere, dar prețurile ridicate pentru bunurile de bază înseamnă că criza costului vieții este departe de a fi rezolvată în ochii publicului.
Impactul Psihologic și Social al Prețurilor Ridicate Persistente
Isabella Weber, profesoară de economie la Universitatea din Massachusetts Amherst, a observat efectele destabilizatoare pe care inflația le poate avea asupra societăților și sistemelor politice. Cercetările sale subliniază că atunci când inflația este determinată de bunuri esențiale, aceasta erodează încrederea publică, creând un sentiment de instabilitate. Episodul inflaționist recent, explică ea, a fost deosebit de dăunător, deoarece economiile dezvoltate nu s-au mai confruntat cu o inflație la acest nivel din anii 1970. Pe măsură ce gospodăriile se luptă să-și permită necesitățile, frustrarea se transformă în furie față de cei care fac politicile, exacerbată de diviziunile sociale.
Această nemulțumire a alimentat cererile de schimbare, mai ales în rândul alegătorilor care se simt dezavantajați economic. Sebastian Dullien, director de cercetare al Institutului de Politică Macroeconomică din Düsseldorf, a remarcat că mulți muncitori percep creșterile salariale drept rezultat al muncii lor grele, în timp ce prețurile mai mari sunt atribuite unor factori externi dincolo de controlul lor. Această dinamică a intensificat sentimentele de nedreptate și o senzație de pierdere a controlului asupra viitorului financiar, împingând alegătorii către candidați anti-sistem în unele regiuni.
Ce Urmează?
Pe măsură ce ne apropiem de următoarele cicluri electorale, moștenirea inflației post-Covid rămâne o forță politică puternică. De la Canada la Germania, șocurile economice continuă să afecteze guvernanții, să reconfigureze liniile politice și să împingă sprijinul către candidați care vorbesc despre frustrările alegătorilor legate de prețurile ridicate și salariile stagnante. Întrebarea pentru factorii de decizie este dacă pot aborda aceste preocupări în mod semnificativ sau dacă peisajul politic va continua să se schimbe în fața nemulțumirii publicului față de status quo.
Lasă un comentariu